Tapiseria de la Bayeux a revenit în Anglia pentru prima dată de când a fost realizată, în urmă cu aproape o mie de ani. Capodopera medievală este vedeta unei expoziții deschise pe 10 septembrie la British Museum din Londra, unde va rămâne până în 11 iulie 2027. Interesul a fost uriaș încă dinaintea deschiderii. Pe 1 iulie, când au fost puse în vânzare biletele, aproximativ 40.000 de oameni aşteptau în coada online. Până după-amiază, numărul ajunsese la aproape 80.000.
După deschiderea expoziției au apărut însă și problemele: vizitatorii s-au plâns că nu reușeau să parcurgă întreaga tapiserie în timpul alocat, aglomerație și reguli schimbate după prima zi. În paralel, o vizită privată a miliardarului american Peter Thiel a provocat o controversă în jurul British Museum.
O „bandă desenată” medievală de 70 de metri
Opera este numită tapiserie din obișnuință. Din punct de vedere tehnic, însă, este o broderie, cu fire de lână colorată cusute pe o pânză lungă de in. Are aproape 70 de metri și prezintă 58 de scene, însoțite de inscripții în latină. Apar sute de personaje, cai, nave, animale și scene de luptă. Împreună, imaginile spun povestea evenimentelor care au dus la bătălia de la Hastings, din 1066, și la cucerirea Angliei de către normanzii conduși de William Cuceritorul.
Pentru publicul de astăzi, tapiseria poate semăna cu o bandă desenată uriașă. Scenele sunt legate între ele și construiesc o poveste vizuală, în care imaginile au un rol la fel de important ca textul.
Cea mai răspândită ipoteză este că broderia a fost realizată în Anglia, probabil la Canterbury, de meșteri englezi. Tapiseria a rămas apoi, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, la Bayeux, în Normandia. De aici vine și una dintre particularitățile expoziției de la Londra: obiectul care povestește cucerirea Angliei revine acum în țara în care a fost probabil brodat.
Cozi şi aglomeraţie
La Bayeux, tapiseria este expusă vertical, pe un traseu curbat. La Londra, ea este prezentată orizontal, într-o vitrină special construită într-o sală la fel de specială, pe toată lungimea ei. Vizitatorii intră la intervale orare și sunt îndrumați să parcurgă tapiseria într-o singură direcție. Durata vizitei este limitată, iar tot sistemul depinde de faptul că oamenii… nu se opresc din drum.
Problemele au apărut atunci când unii vizitatori s-au oprit pentru fotografii. Cei aflați în spatele lor au fost nevoiți să aștepte, iar timpul de vizitare s-a prelungit. Au existat cazuri în care persoane cu bilete au fost întoarse de la intrare, iar unii dintre cei aflați în ultimele intervale ale zilei au povestit că ajunseseră doar la jumătatea tapiseriei când luminile s-au stins automat. Sala are un program de iluminare bătut în cuie, din motive de conservare. Lumina poate deteriora în timp fibrele și pigmenții, iar expunerea este limitată și monitorizată.
Fotografiile au fost permise în prima zi a expoziției, pe 10 septembrie. Din ziua următoare, British Museum a interzis fotografierea și desenul. Personalul îi îndeamnă pe vizitatori să continue deplasarea, iar în sală există și mesaje înregistrate cu aceeași indicație. Muzeul și-a cerut scuze celor care au fost afectați de întârzieri și de problemele apărute la începutul expoziției, dar asta… e o consolare slabă pentru cei care plătesc între 16 şi 33 de lire sterline pentru o vizită.
O operă care a supraviețuit revoluțiilor și războiului
Tapiseria are o istorie aproape la fel de spectaculoasă ca povestea pe care o spune. În timpul Revoluției Franceze, în 1792, a fost la un pas de a fi tăiată pentru a fi folosită la acoperirea unor căruțe militare. Un ofițer local a recunoscut-o și a reușit să împiedice distrugerea ei.
Napoleon a dus-o la Paris în 1804, unde a fost expusă pentru public. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, autoritățile germane au mutat-o la Paris, la Luvru. În august 1944, Heinrich Himmler a ordonat ca tapiseria să fie dusă într-un loc sigur, ordin care ar fi putut duce la transportarea ei în Germania. În cele din urmă, obiectul a rămas la Paris până la eliberarea orașului și a fost restituit ulterior orașului Bayeux.
Au existat și în trecut discuții despre aducerea tapiseriei în Anglia, însă proiectele nu s-au concretizat. Actuala expoziție face parte dintr-un acord cultural franco-britanic anunțat în 2025 de președintele Emmanuel Macron și premierul Keir Starmer, în cadrul relansării relațiilor dintre cele două țări după Brexit. În schimbul împrumutului, British Museum va trimite în Franța mai multe obiecte din colecțiile sale, printre care piese de şah din celebra colecţie Lewis și obiecte din colecția Sutton Hoo.
Decizia de a transporta tapiseria a provocat și îngrijorări în Franța, unde specialiștii au atras atenția asupra fragilității unei opere care are aproape o mie de ani.
Cum a fost transportată
Pregătirea transportului a durat luni întregi. Pentru că tapiseria nu poate fi rulată în siguranță, ea a fost prinsă pe un dispozitiv special căptușit și pliată înainte și înapoi de 28 de ori. Sistemul a fost introdus într-o structură de protecție și apoi într-o ladă interioară, la rândul ei așezată într-o ladă exterioară dotată cu sisteme pentru absorbția șocurilor și vibrațiilor.
Înaintea transportului propriu-zis, specialiștii au făcut două drumuri de probă folosind o copie a tapiseriei. Testele au urmărit să verifice comportamentul sistemului de protecție în timpul transportului și al traversării Canalului Mânecii. Transportul real a fost făcut cu camionul, prin Tunelul de sub Canalul Mânecii. Vehiculul a ajuns la British Museum în primele ore ale zilei de 10 iulie, escortat de mașini de poliție. Pentru o operă atât de veche, fiecare etapă a fost tratată ca o operațiune de conservare.
Vizita privată a lui Peter Thiel
Cu câteva săptămâni înainte de deschiderea expoziției, British Museum a primit un vizitator neobișnuit. Peter Thiel, miliardar american, cofondator al PayPal și Palantir și susținător al lui Donald Trump, a văzut tapiseria pe 18 august, într-o vizită privată, înaintea multora – inclusiv a regelui Charles al III-lea. Vizita a fost găzduită de Charlotte Appleyard, directoarea de dezvoltare a muzeului.
Informația a fost relatată de The Guardian și a provocat întrebări despre accesul preferențial acordat unui invitat foarte influent. Potrivit informațiilor publicate de ziar, persoane din conducerea muzeului se temeau că vizita ar putea fi percepută ca un tratament special. British Museum a precizat că Thiel nu este donator al muzeului și că vizita nu a folosit din timpul de expunere la lumină rezervat publicului.
Controversa a fost alimentată și de legăturile lui Thiel cu Palantir. Compania are un contract de până la 330 de milioane de lire pe șapte ani pentru platforma de date a NHS, sistemul public britanic de sănătate, iar activitatea sa în domeniul apărării a transformat-o într-una dintre companiile tehnologice cu cea mai mare vizibilitate politică din ultimii ani.
George Osborne, fost ministru britanic de finanțe și președinte al British Museum, știa despre vizită, dar nu a participat la ea. Ulterior, la un festival din Somerset, el a spus că se aștepta ca vizita să rămână secretă și că Thiel nu a oferit bani muzeului. Osborne a mai spus că, dacă Thiel ar face o donație în viitor, consiliul muzeului ar trebui să cântărească atât avantajele, cât și riscurile pentru instituție.
Discuția a scos la iveală o diferență greu de ignorat: publicul a avut parte de cozi online, intervale de vizitare strict controlate și reguli speciale pentru fotografii, în timp ce un invitat al muzeului a putut vedea tapiseria înaintea deschiderii.
Când se mai pot cumpăra bilete
Interesul pentru expoziție nu pare să fi scăzut după problemele din primele zile. Următoarea rundă de bilete pentru perioada ianuarie-martie 2027 va fi pusă în vânzare pe 21 octombrie. Membrii British Museum vor putea face rezervări începând cu 6 octombrie. Pentru cei care vor să vadă la Londra povestea brodată a cuceririi Angliei, tapiseria de la Bayeux va rămâne la British Museum până pe 11 iulie 2027.
